Suspendat in Tranzit

Perioadele de tranzit, de intre drumuri, de dupa niste evenimente, mi s-au parut intotdeauna cam greu de dus. Ma refer la momentele alea de dupa o relatie, de dupa un deces si pierderea cuiva semnificativ, de dupa incheierea unui job. Momentele acelea grele in care lumea te intreaba: si acum? incotro?

Superba intrebarea in astfel de timpuri, uneori ma intrebam cat am eu nevoie sa o aud sau cat are celalalt nevoie sa sTIE!
Am trait si o experienta placuta, cand o fiinta draga mi-a zis: WOW, ti s-a dat toata viata peste cap, sunt atat de curioasa unde o sa duca toate aceste intamplari! Abia astept!

De aceea, in aceasta perioada, preferam sa ne retragem, in spatiul nostru sacru unde putem suferi dupa pierdere, unde putem dispera dupa ce naiba o sa fac cu viata mea, unde parca acum prinzi elan si buf…mai stai putin ca inca n-a venit iNCREDEREA pe la usa. in ultimii ani, de continua transformare ( si m-am acomodat cu ideea ca e un never ending story 🙂 ), am trait intens aceste perioade de tranzit si am putut sa le observ si in jurul meu. Este adevarat, fiecare cu manifestarile si tranzitele sale, dar in aceste momente se ajunge in acea zona de GRI, unde totul este INCERT, unde suprafata pe care pasesti este NESIGURa si unde se vad niste drumuri, dar DIFUZE.

Normal ca in toata aceasta perioada, dupa ce consumi afectul povestilor posibile si imposibile, faci bilantul intamplarilor si zici: GATA, am inteles! Mi-am invatat lectia! Nu mai repet!
Un invatat domnule! Un adevarat maestru! Aplauze!

si dupa iesi iar afara, mai timid…mai nesigur…mai incert…si cum apare ceva esti PRECAUT, ca doar esti invatat. Este important totusi de mentionat faptul ca, precautia, comporta si o parte de frica si manifesta si un control.

Atunci vin si te intreb: Crezi ca esti deschis unor noi experiente? si daca se repeta? Ce? E vreun examen? Sau iti este teama sa-ti pierzi titlul de maestru? Esti constient ca ti-ai atribuit singur acest titlu?

Te-ai gandit vreodata, ca poate atragem acelasi tipar nu pentru a-l invata, nu pentru a ne bifa lectia karmica, ci pentru a-l iubi?

Personal consider ca schimbarea nu poate sa aiba loc decat intr-o relatie. Daca stau in spatiul meu si ies un invatat in viata…s-ar putea sa raman tot in spatiul meu si pe afara. Ma gandesc ca va puteti observa in acele momente de: “stiu, eu stiu exact ce am facut si unde am gresit si gata”. Nu am cum sa aplic schimbarea singur si daca am ales sa repet ceva, inseamna ca am oportunitatea sa aplic schimbarea.

GRI, INCERT, NESIGUR, DIFUZ…revin la aceste cuvinte, deoarece recent am constientizat cat de norocosi putem fi in spatiul de gri, in perioada de tranzit…de aici, putem alege! Perioadele acestea de suspendare (si in Cosmos plutim) mi se par, personal, taramul cel mai CREATIV, FERTIL si ABUNDENT. De ce? Pentru ca se intrerupe filmul alb sau negru, se opreste povestea din capul nostru si incepem sa ne intrebam.

Si a te intreba, il vad ca pe cel mai autentic si expansiv comportament pe care noi il putem manifesta ca fiinte. De ce? Pentru ca vreau sa invat si nu sunt un invatat. Cand vreau sa invat pot permite, cand sunt un invatat…deja stiu si filmul s-a terminat.

Astazi am participat la o conferinta cu John Maxwell (Leadership), destul de influent in aceasta arie la nivel mondial si a adus in discutie ceva ce mi-a starnit curiozitatea: faptul ca exista o criza mondiala in randul sistemului de leardership si ca…este cazul sa aducem intrebarile ca instrument de relationare. “Un lider nu presupune, un lider intreaba!” Oare, s-a cam terminat cu stiutul?

Poate acum, in perioadele de tranzit, intelegi ca exista in noi iubirile neiubite care asteapta sa fie iubite?

P.S.: Unii spun ca Sufletul este in tranzit aici pe pamant. 🙂

sursa imagine: Gestalten News