A trecut un TIMP

Pentru mine, pana in acest prezent, singura perfectiune si structura de sine statatoare este TIMPUL.

A fost o perioada de “nescris”, dar in care s-au scris si s-au inscris atat de multe. Tabara “Alchimia Sufletului” a fost punctul in care am realizat cata sete exista pentru acest Ocean Necunoscut. Analizand si invatand de la fiecare om pe care-l intalnesc, incep sa vad din ce in ce mai clar, nevoia curioasa de a face fata Necunoscutului si de a-l descoperi.

Am cautat atatea mii de ani sa fim in acord cu diverse principii, credinte, valori, sisteme si alte forme de ghidaj spiritual in viata de “aici si acum”, incat am ajuns sa nu mai fim curiosi si ne este mult mai usor sa aducem “atunci si acolo” sa se repete in “aici si acum”, chiar daca nu exista un sens si o coerenta autentica cu Sinele nostru. Nu cred ca metoda este problema, ci modul in care ne raportam la ea. Doar ca uneori avem parte de surprize. Surprizele sunt acele momente in care noi credeam ca am pus stapanire pe Univers si el vine sa ne arate ca se mai poate si altfel. Un scurt exemplu pe care-l pot da este calatoria intr-o alta zona sau intr-o tara cu o alta forma de spiritualitate/religie/traditie/ritual. De aceea am facut o Tabara tocmai in Maramures si urmeaza un Retreat tocmai in Bali. Aceste locuri sunt ambele cu radacini, ambele spirituale, care au rezistat schimbarilor exterioare, ba chiar si-au construit o identitate autentica si o poveste cu sens. Si mai au ceva in comun, modul in care se celebreaza VIATA! La Cimitirul Sapanta am gasit scris: “Aici moartea nu este o tragedie ci o trecere dincolo, sau punctul de intalnire dintre amplitudinea vietii si clipa iesirii din ea.” Si stim prea bine ca este singurul cimitir unde perspectiva mortii are o alta forma si sens.

In cautarea formei si a sensului, puteti observa si dumneavoastra, exista atatea carti…titluri…fantasme…care vin in intampinarea unor intrebari care creeaza nelinisti, intrebari in fata Oceanului Necunoscut.

Cei care au participat la Atelierele “Alchimia Sufletului” stiu ca, chiar daca exista o tematica data, subiectul principal ramane ORICE. Acest ORICE nu este decat un pod catre Oceanul Necunoscut, o cale prin care acesta sa se dezvaluie pentru a putea fi integrat.

Si cum sa-i facem loc printre atatea etichete? Fiind curiosi de prezent!

Da, uneori v-am pus sa aduceti diverse instrumente, sa nu credeti ca am uitat sau ca nu stiu ce am cerut, dar daca altceva este mai important si cauta sa-si faca loc, acel lucru va fi lucrat.

In HAOS exista CREATIA. Va invit la un exercitiu de iMAGinatie pe care puteti sa-l puneti si in practica, asta daca nu s-a intamplat deja. Sa va imaginati o camera in care aveti lucrurile asezate intr-o dezordine-organizata (usor haos) si sa vedeti cum, daca dispare ceva…nu apare panica, pentru ca atentia se muta pe celelalte resurse care sunt acolo. In celalalt pol, avem o camera in care totul e aranjat la linie. Ce se intampla daca s-a miscat tabloul…simti ca ceva e in neregula? Si daca mai dispare si un obiect…apare suferinta?

Noi insistam sa avem VIATA aranjata precum o camera perfecta, la linie totul! Si ne suparam atunci cand cineva ne deranjeaza ceva sau chiar ne “fura” un obiect din aceasta viata perfecta, desenata din ceea ce iti imaginezi tu ca ar trebui sa fie sau si-au imaginat altii pentru tine. O camera perfecta si ordonata, are multe lucruri bagate in sertare si dulapuri si de multe ori uitam ce am depozitat prin sertare. De aceea ne si simtim “goi” atunci cand cineva ne ia ceva din ordinea perfecta a camerei. Daca ne-am aminti ce avem prin acele sertare, poate nu ne-am mai simti atat de goi. Daca ne-am aminti bogatia pe care noi am ascuns-o in sertare, probabil ne-am vedea mai intregi si capabili sa daruim.

Si…va mai intreb ceva. Intr-o camera aranjata perfect de catre tine, cum mai are loc si celalalt in ea? Daca vine si cere sa deschizi un sertar nedeschis de multi ani, ca sa-i faci loc, il vei deschide?

A nu se intelege ca incurajez la dezordine/lene/delasare, ci doar la o constientizare a naturaletii firii umane si a VIETII.

Pentru mine, pana in acest prezent, singura perfectiune si structura de sine statatoare este TIMPUL.

Cautam schimbari in vietile noastre, cautam acel ceva nou care sa vina si sa schimbe tot ceea ce nu mai vrem sa ducem si ceea ce ne inspaimanta, dar uitam ca fara CURIOZITATE, nu vom gasi decat ceea ce cunoastem si putem sa vedem. Cautam o metoda rapida, scurta, care sa nu ne “coste” prea mult si sa dea un efect maxim…si de DURATA. Cum putem sa cerem ceva de durata, cand noi nu suntem dispusi sa facem cu noi ceva de durata? Durata inseamna MULT TIMP! Cum sa primim MULT TIMP cand noi nu vrem sa petrecem MULT TIMP cu propria persoana?

Cand au inceput sa traverseze Oceanele, calatoriile durau mult timp. Oamenii isi imaginau ca nu exista capat si alte povesti in fata Oceanului Necunoscut. Dupa ce au gasit malul, au inceput calculele de TIMP. In timp, stiinta a scurtat acest mult timp si ceea ce dura, a ajuns sa fie mai usor accesibil. Dar sa nu uitam ca inainte a existat curiozitatea si acel mult timp. Din dorinta de a castiga timp…s-a putut face acest salt in evolutie si cunoastere.

Intrebari si intrebari, intr-o zi poate cu sens, dupa un TIMP!

Ne vedem cu TIMP in Atelier “Alchimia Sufletului” Bucuresti pe 22 Octombrie si Oradea pe 28 Octombrie si in Retreat “Alchimia Sufletului” in Bali!